Primăria Valea Iaşului cere 140 ha. din zona industrială a municipiului Curtea de Argeş

Luni, 18 Ianuarie 2016 23:35

# Curtea fabricii Dr. Oetker, revendicată, și ea, de comuna Valea Iașului

În anul 1968, după adoptarea Legii nr. 2, hotarele localităţilor au fost modificate, fapt ce creează nemulţumiri până în zilele noastre. Primăria Va-lea Iaşului a dat în judecată Primăria Curtea de Argeş, solicitând revenirea la vechile hotare, ceea ce ar presupune trecerea la comuna învecinată a zonei industriale a municipiului şi a multor gospodării care acum figurează în municipiu.

Hotarul dintre Valea Iaşului şi Curtea de Argeş - strada Vasile Lupu

Nicolae Barbu, edilul-şef comunei Valea Iaşului, împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai administraţiei locale, a decis să facă această revendicare, deoarece în atâţia ani în care s-au făcut nenumărate solicitări legate de mutarea hotarului, nu s-a oferit un răspuns punctual şi bazat pe un document prin care statul român să fi decis ca municipiului să-i revină zona care a declanşat litigiul. „În anii 1972- 1974, multe lucruri s-au întâmplat, în sensul că în acea perioadă s-au depus multe adrese organelor superioare din parte celor care erau primari atunci, inclusiv a lui Emilian Deaconu, cel care a condus comuna în perioada 1968-1983. Am găsit în arhivele primăriei documentele, dar fără răspunsuri motivate la întrebarea legată de mutarea hotarului dintre Curtea de Argeş şi Valea Iaşului”, a declarat Nicolae Barbu, primarul comunei vecine.

În 2011 s-au semnat două documente de stabilire a hotarului

În momentul în care s-a pus problema să se semneze de către cei doi primari documentele cu hotarul dintre localităţi, s-au făcut două documente. „Eu am semnat aşa cum consider că este normal să fie hotarul, deci cu această revendicare, iar primarul Nicolae Diaconu, pe hotarul existent”, a precizat primarul de la Valea Iaşului.
Paradox: fabrica în Curtea de Argeş, terenul de lucru - în Valea Iaşului!
Pentru a-şi susţine ideea că hotarul dintre cele două localităţi nu ar trebui să fie cel de astăzi şi că atunci când s-a făcut o nouă delimitare, nu s-a ţinut cont de multe aspecte, edilul-şef a amintit de situaţia Fabricii de cărămidă. „S-a numit Fabrica de cărămidă Valea Iaşului, iar când s-a retras hotarul, s-a mutat chiar prin spatele fabricii, însă, terenul de unde extrăgeau pământul de lucru este şi acum în proprietarea comunei”, a declarat Nicolae Barbu.

„Dacă ştiau atunci de Dr. Oetker, mutau mai mult hotarul”

Prin 1971-1972 au început lucrările la Electroargeş şi Piese Radio, constitu-indu-se acolo o zonă industrială, pe care conducătorii acelor vremuri au vrut-o în oraş. Numai că atunci nu se plătea impozit către bugetul local, ca acum. Edilii din Valea Iaşului sunt nemulţumiţi de situaţia creată, care le creează pagube la buget şi, firesc, încearcă să o remedieze în instanţă. Cu fin umor, primarul Barbu a spus că se bucură de faptul că în anii ‚70 nu s-a ştiut că va veni Dr. Oetker în zonă, pentru că, „probabil că mutau hotarul cu 100 metri mai în sus şi era fabrica tot în Curtea de Argeş”.

Se revendică 140 ha

Pe lângă zona industrială a municipiului, pe care Primăria Valea Iaşului o cere în instanţă, dacă va avea câştig de cauză, vor trece către comuna înveci-nată şi gospodăriile de pe strada Vasile Lupu, împreună cu cele aflate vizavi de Electroargeş, dar şi cu cele de pe partea dreaptă a străzii Fântânele, până la podul către Valea Danului. Procesul va fi unul complicat şi de lungă durată, însă pentru a simplifica lucrurile, administraţia locală din comuna învecinată este de acord şi cu o compensare pentru această suprafaţă, negociată în condiţiile legii.

„Nu este posibil aşa ceva!”

„Orice modificare a limitelor administrativ teritoriale se face prin lege şi numai în urma unui referendum”, a declarat Radu Chirca, secretarul Primăriei Curtea de Argeş: „Nici acordarea unor despăgubiri nu se poate face pentru că vor unii sau alţii, ci tot în condiţiile stabilite clar de lege. Limitele s-au modificat odată cu Legea nr. 2/1968. De atunci, Curtea de Argeş a obţinut acea zonă”. Dacă se va ajunge la un referendum, rezultatele ar putea fi imprevizibile, mai ales dacă ne amintim că în urmă cu câtva timp, argeşenii care locuiesc pe strada Valea Iaşului au cerut să fie ataşaţi comunei învecinate.

Un nou termen

Pe rolul Tribunalului Argeş este înregistrat dosarul în care se revendică zona industrială a municipiului. Un nou termen a fost stabilit pentru data de 16 noiembrie, atunci când părţilor le-a fost prezentat raportul de expertiză privind hotarul dintre Curtea de Argeş şi Valea Iaşului, urmând ca până la următorul termen să fie depuse eventualele obiecţiuni. Până acum, cele două primării au scos din „buzunare” doar câte 750 lei pentru achitarea onorariului de expert. Dar asta nu înseamnă că s-a încheiat povestea cu cheltuielile! (preluare Mesagerul de Valea Iașului).
Andreea Gheordunescu