Parcul Olga Bancic, monument istoric, a devenit ruină “emblematică” a Câmpulungului

Luni, 08 Februarie 2016 14:15

# De ani de zile, staţiunea balneară se zbate în mocirla birocratică

Parcul Olga Bancic din Câmpulung, a fost locul preferat al protipendadei postbelice. Domnişoarele lui Tudor Muşatescu îşi etalau aici toaletele dantelate, discutând despre can-can-urile vremii, iar domnii, dezbăteau aprins chestiuni politice şi ultimele tendinţe în pălării, create de celebrul Măgeanu. Chiar şi după 1989, fosta staţiune balneară, parcul Olga Bancic, a fost o oază de linişte şi evadare pentru locuitorii Câmpulungului. Acum, parcul se numeşte Kretzulescu, şi a fost lăsat de izbelişte, deşi de trei ani, adică  din 2013, acesta a intrat într-un program de reabilitare. Cum arată astăzi? Un dezastru încercuit cu un gard de sârmă, şi unde, singura investiţie au fost nişte felinare chicioase, şi probabil scumpe.

41.300.000 lei pentru un dezastru numit “REABILITARE”

Sub un titlu pompos: ,,Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”, cod SMIS 12940, fostul parc a intrat în 2013 în reabilitare. Finanţat prin : Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe, fostul complex balnear ar fi trebuit să fie transformat, de fostul primar, Călin Andrei, într-un punct turistic menit să aducă un suflu nou şi o speranţă turistică oraşului de sub munţi. Nu i-a ieşit. În schimb, i-a ieşit o plecare nedemnă de la primărie, printr-o cercetare penală pentru corupţie.
Pe 2 aprilie 2013, începeau lucrările la proiectul „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”. După mulţi ani de aşteptare, venise şi momentul de glorie a primarului în funcţie, pe atunci,  Călin Andrei. Doar teoretic.
Lucrările de reabilitare au fost atribuite, prin licitaţie, societăţiilor Grup Corint SA Alba Iulia şi Harbău SRL Miercurea Ciuc. Estimarea valorii proiectului a fost de 64.303.000 lei, dar s-a ajuns la doar 41.300.000 lei, adică la două treimi din totalul ofertei.  Aceeaşi societate Grup Corint SA Alba Iulia,a mai fost implicată într-un scandal de renovare, cu ecou naţional. Este vorba despre Cetatea de Scaun de la Suceava.

Parcul liceenilor, transformat în ruina autorităţilor

Dar ca să înţelegem de ce este aşa de important acest parc pentru locuitorii oraşului sau chiar şi pentru cei care au poposit vremelnic în Câmpulung, ne întoarcem puţin în trecut, prin vocea “ghizilor” noştri.
Otilia Diaconescu: “Eu nu sunt originară din Câmpulung, dar am absolvit Liceul Pedagogic din oraş. Îmi aduc aminte cu plăcere de anii de liceu şi de orele “furate” de la şcoală pe care le petreceam în Parcul Olga Bancic. Arăta minunat. Aici, în mijlocul lui, erau o insulă, un restaurant unde cânta fanfară, lebede şi multă lume. Aleile erau umbrite de copaci, iar sub ei, pe bănci depănam poveşti de liceeni, sau, ( zâmbeşte melancolic), stăteam timide lângă un coleg mai mare. În partea dreaptă a parcului, era o discotecă, unde evadam şi noi, după lungi stăruinţe la pedagogi, câteva ore. Acum arată ca o ruină. În urechile mele încă mai răsună muzica şi chicotelile colegilor. Din păcate acum “aud” doar ecoul la ceva ce a fost…odată. Cum să laşi în paragină un simbol al Câmpulungului? Al unor întregi generaţii?”
Lângă fosta elevă a Liceului Pedagogic, un copil încearcă să se joace. Nu are unde şi nici cum. Gardul de sârmă înconjoară ameninţător fostul parc. Doar o bancă dezmembrată se încăpăţânează să reziste, ca o mărturie a spirtului de bon viveur a câmpulungenilor. O familie îşi face apariţia, pentru a lua apă de la izvorul din parc. “Izvor” e mult spus. Sunt de fapt nişte ţevi montate pe nişte scânduri putrede. Pe lângă el, pluteşte gunoiul. Pet-uri, etichete, resturi…Îi întrebăm pe noii veniţi: “ E bună apa aceasta de băut?”.  Răspund: “ Aici au fost izvoare pure, termale, sperăm că da. Ne facem loc printre gunoaie şi luăm câteva bidoane. Bine că avem felinare atârnate în copaci. Nu ştiu pentru ce, că nimeni nu mai vine aici. Bani cheltuiţi de pomană de primărie. E sinistru şi periculos. Aveam şi noi un parc, şi de peste 10 ani a fost abandonat. Ca tot oraşul, de altfel.”
Se înserează. Puţinii trecători prin ceea ce a mai rămas din parc, grăbesc pasul. Deşi se află în centru, nimeni nu vrea să-l prindă seara aici. Copilul pleacă dezamăgit că nu a găsit nimic interesant. Fosta elevă care a citit “ Corigent la limba română”, pe sub castanii Olgăi Bancic, nu îşi poate regăsi dulcii ani între actualele ruine. Plecăm. Şi totuşi, parcă, de undeva, dintre copaci răsună o fanfară…slab…din ce în ce mai slab. Un ecou al unor vremuri pe care doar ni le putem închipui...

În trecut, datorită Parcului Kretzulescu, Câmpulung  îşi dubla numărul de locuitori, în sezon. Turiştii, veneau la acest complex pentru o cură balneară, mai ales cei care sufereau de afecţiuni ale căilor respiratorii. Parcul, aşezat pe malul drept al Râului Târgului, era umbrit de arbori bătrâni, tei, molizi, castani, la care se adăuga un pavilion destinat tratamentelor, iniţiat de doctoral Nicolae Kretzulescu. C. Rădulescu Codin scria: “ Băile Eforie Creţulescu…sunt un stabiliment de hidroterapie, în felul celor din străinătate ca Viena, Champell, Dirrone, Evian…”
Construirea staţiunii în mijlocul parcului, a fost favorizată de descoperirea unor izvoare slab mineralizate. În incinta parcului a fost amenajat un lac de 800 metri pătraţi. Acesta a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice din România.  Băile Kretzulescu au fost construite în anul 1897, şi încorporau mai multe clădiri cu valoare arhitecturală.
Material realizat de Carmen Buliga