CJ Argeş, trimis în judecată de către Asirom Vienna Group

Luni, 08 Februarie 2016 15:00

SC Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A. Bucureşti este partea reclamantă în două  dosare la Judecătoria Piteşti: dosarul nr. 4579⁄280⁄2015 şi dosarul nr. 8628⁄280⁄22.05.2015. Aceasta a formulat două cereri de chemare în judecată a pârâtelor Consiliul Judeţean Argeş şi a Muzeul Judeţean Argeş (în primul dosar), şi a Consiliului Judeţean Argeş şi a Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş (în cel de-al doilea dosar). Care sunt cele două cauze de judecată? Aparent sunt minore, însă implicaţiile acestora sunt destul de profunde. Iată cum sunt formulate cele două cereri de judecată.

1. În primul dosar, SC Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A., având sediul social în Bulevardul Carol I nr. 31-33, Sector 2 Bucureşti, nr. de ordine în Registrul Comerţului J40⁄304⁄1991 şi CIF 336290, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Piteşti, Str. Smeurei, nr. 43, judeţul Argeş, reprezentată în litigiu prin Clara Pătrulescu (director vânzări Sucursala Argeş, în baza mandatului de reprezentare a societăţii, formulează pe data de 22.05.2015 cererea de chemare în judecată (nr. 1275⁄19.05.2015) a pârâtelor: Muzeul Judeţean Argeş şi Consiliul Judeţean Argeş, pentru ca, prin hotărârea pe care Judecătoria Piteşti o va pronunţa, să le oblige la plata următoarelor pretenţii: 708 lei, sumă care reprezintă indemnizaţia de asigurare, despăgubirea; dobânda legală aferentă despăgubirii sus menţionate, de la data înregistrării acţiunii şi până la plata efectivă; cheltuielile de judecată.

Desprinderea unei bucăţi de tencuială de pe cornişa Muzeului Judeţean Argeş a provocat daune unui bun aflat în proprietatea unui asigurat al SC Asirom Vienna S.A. Bucureşti.

În fapt, la data de 02.11.2012, de pe cornişa din faţa Muzeului Judeţean Argeş, aflat în subordinea CJA s-a prăbuşit o bucată de tencuială care a ricoşat în automobilul AG10VIB, proprietatea asiguratului păgubit Maschio Cornelia, auto care era parcat pe aleea de intrare. Din declaraţia asiguratului-păgubit rezulta că producerea daunelor s-a datorat faptei delictuale săvârşite de pârâtă, situaţie de fapt prin care s-a prejudiciat proprietatea păgubitului mai sus menţionat.
Întrucât, însă, proprietarul bunului păgubit a avut la data producerii accidentului asigurarea facultativă CASCO, SC Asirom Vienna S.A. a plătit, în calitate de asigurator de bunuri, despăgubirile legale cuvenite pentru acoperirea prejudiciului suferit, prin plata efectuată, SC Asirom S.A. subrogându-se legal în toate drepturile sale la despăgubire împotriva persoanelor responsabile de producerea daunei, respectiv pârâta din speţă.
Constatarea şi evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirii s-au efectuat în condiţiile legii, luându-se în considerare şi actele existente în dosarul de daună. Pârâta din speţă trebuia să cunoască ce obligaţii îi reveneau faţă de proprietatea altei persoane, însă le-a nesocotit şi a încălcat astfel obligaţia de a nu aduce atingere proprietăţii altuia. Pârâta este astfel datoare de a da despăgubire până la acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta sa delictuală.
Pârâtele răspund întrucât imobilul se afla sub paza lor şi sunt obligate astfel să repare prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza lor. Proprietarul unui edificiu sau al unei construcţii de orice fel este obligat să repare prejudiciul cauzat prin ruina lor sau  desprinderea unor bucăţi din ele, dacă aceasta este urmarea lipsei de întreţinere sau a unui viciu de construcţie.
În drept, SC Asirom Vienna S.A. îşi întemeiază prezenta acţiune pe prevederile art. nr. 1376-1371, Cod Civil nr. 2210, alin.1 din codul Civil, Legea nr. 136⁄1995 privind asigurările şi reasigurările în România, Noul Cod de Procedură Civilă.
În dovedirea temeiniciei cererii, SC Asirom Vienna S.A. se foloseşte de următoarele categorii de probe: unul pentru instanţă şi două pentru comunicare pârâte, proba cu interogatoriu şi proba testimonială cu un martor: Maschio Romeo, prorogarea probei cu expertiza în specialitatea construcţii după administrarea celorlalte categorii de probe. SC Asirom S.A. solicită în această cerere judecarea şi în lipsă, după caz, în temeiul art. nr. 223, alin. ultim din Noul Cod de Procedură Civilă.
Termenele de judecată în acest dosar sunt: 2.11.2015, 18.01.2016 şi 14.03.2016.

2. În cel de-al doilea dosar, SC Asigurarea Românească Asirom Vienna Insurance Group S.A. Bucureşti a formulat următoarea cerere prin care cheamă în judecată pârâţii Consiliul Judeţean Argeş şi Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri Argeş, pentru ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa instanţa de judecată să le oblige în solidar la plata următoarelor sume: 1210 lei reprezentând despăgubiri (indemnizaţie de asigurare); dobânda legală aferentă de la data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă; cheltuielile de judecată ocazionate de judecarea prezentei cereri. Motivele acestei cereri (nr. 620⁄10.03. 2015) sunt:   
În fapt: Datorită nesocotorii de către părţile pârâte a obligaţiilor ce le reveneau în calitate de deţinător, administrator al domeniului public, la data de 7.05.2013 s-a produs un accident de autovehicule pe DJ703, între Băbana şi Piteşti, în apropierea Grădinii Zoologice , în urma căruia a fost avariat bunul proprietatea păgubitului Ramona Daniela Voicu.

Starea precară a unui porţiuni de drum de pe DJ 703 a provocat pagube unui autovehicul aparţinând unui alt asigurat al SC Asirom Vienna Group S.A.

Din actele existente în dosarul de daună, a rezultat faptul că producerea daunelor la autovehiculul sus menţionat a fost cauzată de fapta delictuale a pârâtelor (existenţa gropilor). Constatarea şi evaluarea pagubelor la autovehiculul avariat s-au efectuat în baza Contractului de asigurare facultativă de avarii a ACA, nr. 5737, încheiat cu păgubitul, iar despăgubirea cuvenită a fost stabilită şi plătită în cuantumul sus menţionat, având în vedere actele existente în dosarul de daună nr. 40204121.
Prin plata efectuată, SC Asirom S.A. a fost subrogată legal în toate drepturile asiguratului său contra celor răspunzători de producerea pagubei, şi anume pârâţii din speţa conform art. nr. 2210 din Codul Civil.
Pârâţii din speţă şi-au nesocotit atribuţiile de menţinere a drumurilor permanent în stare corespunzătoare pentru a nu periclita siguranţa rutieră, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, proprietatea publică şi privată, şi au încălcat, astfel, obligaţia de a nu provoca prejudicii proprietăţii participanţilor la traficul rutier.
Conform art. nr. 5, alin. 6 OUG nr. 195⁄2002 privind circulaţia pe drumurile publice în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau semnalizării corespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori a lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau penal în condiţiile legii.
Astfel, este antrenată răspunderea delictuală a pârâţilor în baza art. nr. 1349, 1381, pun1385 din Codul Civil, raportat laa prevederile art. nr. 5 din OUG nr. 195⁄2002, aceea de a semnaliza corespunzător orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol siguranţa circulaţiei, precum şi toate măsurile de înlăturare a acestuia, astfel că este evidentă răspunderea acestor pârâte conform art. nr. 1382 din Codul Civil.
În speţa de faţă, fapta ilicită constă în neîndeplinirea obligaţiilor legale referitoare la administrarea străzii, ce decurg din prevederile cuprinse în OUG nr. 195⁄2002, respectiv, în evaluarea de către pârâte a măsurilor corespunzătoare pentru a asigura o stare tehnică bună a drumului pe care îl are în administrare. Fapta ilicită reprezintă orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane.
În drept, SC Asirom Vienna S.A. întemeiază această cerere pe prevederile art. nr. 1349 (1,2,3), 1381, 1835 din Codul Civil, art. nr. 49, art. nr. 54 din Legea nr. 136⁄1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, 2210 din Codul Civil, art. nr. 194 din Noul Cod de Procedură Civilă.
În dovedirea temeiniciei acestei cereri, SC Asirom Vienna S.A. s-a folosit de următoarele categorii de probe: proba cu înscrisuri pe care le depune în 3 exemplare, unul pentru instanţă şi două pentru comunicare; proba cu interogatoriul pârâtelor; proba cu expertiza tehnică de specialitate auto cu următoarele obiective: 1. stabilirea legăturii de cauzalitate între pagubele produse vehiculului şi existenţa gropilor în zona în care s-au produs aceste pagube şi 2. Să se stabilească prejudiciul cert produs automobilului.

Ca şi în celălalt dosar, partea reclamantă solicită instanţei judecarea cauzei şi în lipsă, după caz, în temeiul art. nr. 223, alin.ultim din Noul Cod de Procedură Civilă. Termenele de judecată în acest dosar: 16.09.2015, 11.11.2015, 27.01.2016, 20.04.2016.
Sabina DIACENCO