Autostrada Pitești-Sibiu, obiectiv ZERO pentru CNADNR

Luni, 11 Aprilie 2016 14:20

# Consiliul Județean Argeș, inexistent la București
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România este o companie foarte ocupată. Ocupată întru totul de oameni pre(ocupați) să construiască drumuri și autostrăzi în țărișoara noastră, angajați la stat cu ștate vechi și bune. Atât de ocupați încât nu au timp să dea un răspuns unor autorități județene, în chestiuni arzătoare, pe care le ignoră vădit, disprețuitor chiar. Nici subiectul ridicat nu le-a trezit interesul de la CNADNR, autostrada Pitești-Sibiu. De câteva luni, președintele Consiliului Județean Argeș, Dorin Mărășoiu, încearcă să obțină un răspuns de la conducerea companiei cu privire la stadiul în care se mai află planul de construire a autostrăzii. Cu atât mai mult, cu cât cele cinci variante de traseu s-au transformat peste noapte în șapte, nimeni știind însă care sunt variantele șase și șapte.
„Am încercat să iau legătura cu dumnealor, să ne spună și nouă de unde au mai apărut încă două variante, mai ales că au anunțat că varianta finală se va decide între traseul unu și traseul șapte. Nu am primit nici un răspuns, nimeni nu spune care este varianta șapte”, declară Mărășoiu.
Nu a fost singura încercare a conducerii județene de-a primi un răspuns, oricare, de la CNADNR. Unul totuși a catadicsit să vină, întradevăr, pe lângă subiect, dar a venit. Într-o adresă, Consiliul Județean Argeș solicită informații despre stadiul în care se mai găsește autostrada Pitești-Sibiu, iar CNDANR îi răspunde, dar cu detalii despre un drum județean!!! În sfârșit, e un început. Tot Consiliul Județean Argeș l-a invitat pe șeful CNADNR în Argeș, invitație care a rămas fără răspuns. Probabil, așa au ajuns cei de la CJ să vorbească cu portarul, ignorați pe scară ierahică. Cum spuneam, o companie extrem de ocupată, de care s-a ocupat, însă, și Curtea de Conturi. Așa s-a elucidat misterul asupra activității companiei, cei de aici muncind la acordarea bonusurilor de opt miliarde de lei vechi.
În perioada analizată, inspectorii Curții de Conturi au stabilit că cheltuielile cu angajaţii au depăşit cu 40 de milioane de lei sumele prevăzute în buget. Și tot aceiași inspectori au  concluzionat şi că majorările salariale semnate de directorii companiei din acea perioadă nu sunt justificate, mai ales că nu au existat performanţe în activitatea CNADNR, lucru demn de crezut, dacă ne luăm numai după numărul de autostrăzi construite în ultimii ani, sau de la Revoluție până acum.
Carmen Buliga