Educație pentru sănătatea psihică. Ce sunt emoțiile și cum le gestionăm?

Luni, 29 August 2016 22:01

Despre emoții și gestionarea lor s-au scris sute, dacă nu chiar mii de cărți și încă se mai scriu. Fără a considera epuizabil subiectul abordez astăzi aspectele minime de cunoscut pentru a ne folosi constructiv de ceea ce corpul nostru ne transmite zi de zi, semnale pe care nu totdeauna le ascultăm sau înțelegem.
Emoția este o trăire foarte intensă, ce poate fi declanșată în absența gândirii conștiente, simțită în diferite situații și este direct legată de valorile, nevoile și experiența personală a fiecăruia. Emoțiile sunt atât negative cât și pozitive. Este absolut normal să simțim emoții pozitive cât și negative! Important este să CONȘTIENTIZĂM

emoția, să o numim și să aflăm ce nevoie emoțională ascunde! A afla nevoia emoțională din spatele emoțiilor pe care le trăim ne aduce o mulțime de informații despre noi înșine; despre cum suntem structurați și despre valorile noastre! Ne ajută în înțelegerea de sine, a celor din jur și în buna relaționare cu aceștia.
Există câteva emoții fundamentale de la care derivă multe nuanțe care sunt declanșate și percepute într-un mod specific pentru fiecare dintre noi. Furia, tristețea, teama, bucuria și dezgustul sunt doar cele mai cunoscute și recunoscute dintre emoțiile noastre. Dar vocabularul emoțional este mult mai vast. Cu cât suntem capabili să IDENTIFICĂM și GESTIONĂM mai multe emoții cu atât putem spune despre noi că avem un nivel superior de inteligență emoțională.
Pentru a vă provoca acum la o evaluare calitativă a vocabularului dumneavoastră emoțional, vă rog să vă amintiți cum și când ați simțit următoarele emoții în ultimile 6 luni: mânia, furia, resentimentul, exasperarea, indignarea, vexarea, animozitatea, irascibilitatea, ostilitatea, ura, tristețea, supărarea, îmbufnarea, melancolia, mila de sine, singurătatea, disperarea, deprimarea, frica, anxietatea, nervozitatea, preocuparea, consternarea, neînțelegerea, îngrijorarea, teama, spaima, groaza, fobia, panica, fericirea, ușurarea, mulțumirea, binecuvântarea, încântarea, amuzamentul, mândria, plăcerea senzuală, răsplata, satisfacția, extazul, acceptarea, prietenia, încrederea, amabilitatea, afinitatea/apartenența, devotamentul, adorația, dragostea, compasiunea, surpriza, șocul, mirarea, dezgustul, disprețul, aversiunea, detestarea, repulsia, rușinea, vinovăția, jena, supărarea, remușcarea, umilința, regretul.
Dacă vă amintiți recunoașterea a cel puțin 50 din aceste emoții în ultimile câteva luni, calitativ, vă pot spune că aveți un vocabular emoțional bogat și cu siguranță o inteligență emoțională bună. Chiar dacă aceste emoții vă par foarte apropiate, ele au diferențe care fac diferența ! De exemplu, mânia se poate confunda cu furia dar mânia este o furie cu resentimente și care este mult mai grea pentru sufletul nostru. Fără o abilitate ridicată de a gestiona mânia, în timp, aceasta se acumulează și va avea efecte biologice ce pot deveni ireversibile determinând boli (exemplu: hipertensiunea arterială). Dacă aveți dificultăți de identificare a diferențelor și mai ales dacă doriți să vă identificați exact emoția, astfel încât să puteți să vă aflați nevoia dumneavoastră emoțională, nu e o rușine să deschidem dicționarul sau chiar să discutăm cu un specialist într-un curs de autocunoaștere și dezvoltare personală.
Ca să ne putem identifica emoțiile după un eveniment sau un comportament care ne-a provocat o stare neplăcută, pe lângă un vocabular bogat,  avem nevoie să fim prezenți în viața noastră la modul conștient. Dacă până acum nu am facut-o, putem începe seara cu un exercițiu ușor, până când vom reuși să ne identificăm emoția și nevoia din spatele ei, exact atunci când o simțim! Întrebările exercițiului sunt:
1. Ce comportamente mai deosebite care mi-au dat o stare neplăcută am avut azi?
2. Ce emoție am simțit de am avut acel comportament?
3. Ce nevoie emoțională aveam și nu mi-a fost satisfăcută?
4. Ce pot să învăț despre mine sau cei din jur din ziua de azi?

Această dexteritate de a fi conștient de ceea ce simți în momentul în care simțim, se capătă în timp și prin antrenament susținut. Dar o dată cu conștientizarea emoțiilor, gestionarea lor va fi mult mai ușoară. Redau mai jos un exemplu pur didactic.
Inginer Ion Ion, cu un temperament coleric, care a crescut cu reguli de educație foarte rigide, părinții nu-i permiteau să aibă opinii, să conteste decizii sau să facă altceva decât ceea ce au spus, altfel el nu le acorda suficient respect (în opinia lor), a ajuns ca punctualitatea, dreptatea și corectitudinea să fie integrate la nivel de valoare personală ca semn de respect.  Acesta are o întâlnire prestabilită, cu superiorul direct, care întârzie, ca de obicei, și care îi inpută că forma de prezentare a raportului nu este cea dorită și că se aștepta la altceva, mult mai complex. Comportamentul lui Ion Ion la observațiile șefului, după întârzieri care se repetă și după multe alte observații anterioare nefondate și refulate este: se ridică de la birou, îi aruncă raportul în nas și îi spune că el în stilul acesta nu mai rezistă și în 5 minute își aduce demisia pe masă! Șeful, un om cu un orgoliu greu de zdruncinat, cu un stil de conducere autoritar și la fel de coleric îi aprobă demisia în aceeași zi. Astfel că, Ion Ion își pierde locul de muncă unde a urcat cu greu în ierahie, unde a depus multă muncă și a îndurat multe.
Cum s-ar fi comportat Ion Ion dacă avea câteva noțiuni despre emoții și gestionarea lor:
Ion Ion ar fi simțit că începe să-i crească pulsul și și-ar fi identificat furia care ar fi urmat să se exprime prin acel comportament impulsiv de a-și da demisia. Atunci Ion Ion ar fi verbalizat-o măcar la nivel de dialog interior dacă cu acest șef nu ar fi avut cum vorbi, și ar fi precizat că nu exista o formă prestabilită de raport dar este dispus să îl refacă. Ion Ion ar fi conștientizat că, din păcate, nivelul de maturitate emoțională a șefului nu este unul demn de poziția pe care o ocupă și ar fi fost reținut în a-i spune că se simte nerespectat și nedreptățit dar, de la caz la caz, emoțiile se verbalizează neutru și fără jignirea celui ce le-a provocat. Dacă tensiunea resimțită de Ion Ion după verbalizare interioară sau directă și după identificarea nevoii emoționale din spatele emotiei, furia nu scade, la nivel rațional, Ion Ion știe din experiență că după o partidă de squash toată aceasta îi trece.

În concluzie, pașii unei bune gestionări a emoțiilor sunt:
1.RECUNOAȘTEREA EMOȚIEI
2.VERBALIZARE PRIN DIALOG INTERIOR SAU EXTERIOR-ceea ce duce la scăderea instantanee a intensității emoției și la un control al comportamentului de nedorit.
3.TRANSFORMARE/REDIRECȚIONARE EMOȚIE REZIDUALĂ
4.ANALIZĂ PERSONALĂ,  pentru a găsi nevoia emoțională și noi metode de control a comportamentelor nedorite. Acest ultim pas demonstrează și este dependent de maturitatea noastră emoțională.

Despre nevoile noastre primare, fundamentale și rolul lor în relațiile interpersonale voi detalia în articolul următor.