Școala a început, la Bârla, într-un local ce a pus în pericol viața elevilor!!!

Luni, 19 Septembrie 2016 00:00

# La școala din satul Mândra, coșurile – sau părți din acestea – pot cădea, oricând, în capul copiilor, provocând o tragedie! # Directorul Marin Nârcu: ”Sunt acolo oamenii... era un coș de vreo patru kilograme...”

Iată, a început școala. Toată vara, autoritățile locale și județene au trâmbițat cu privire la pregătirea localurilor pentru o primire adecvată a elevilor în unitățile de învățământ. Autoritățile de control au dat sau nu avize de funcționare, însă toate școlile, bune sau rele, pe data de 12 septembrie, și-au primit, la cursuri, elevii.
Un caz care ne-a atras atenția este cel al Școlii Primare din satul Mândra, comuna Bârla. Aici, un coș de centrală atârna, deasupra acoperișului, la trei zile după începerea anului școlar, stând să cadă. Un pericol potențial grav, pentru care nu ar fi trebuit – până la remediere – să se permită accesul copiilor în zonă. Așa cum se vede și în imagini, partea de sus a instalației de evacuare a fumului a rămas, pur și simplu, într-un echilibru precar, putând, în orice secundă, să pice în capul cuiva. Am vrut să ne apropiem, însă... surpriză! Școala, în partea din față, are accesul... prin șanț. Pământul, proaspăt bătătorit, a relevat faptul că șanțul este folosit, zilele acestea, în mod intensiv, ca rută de acces în unitate. Poarta deschisă ne-a relevat, deasemenea, că aici, copiii sunt expuși altor riscuri. Un copil de ciclu primar poate, foarte ușor, să se dezechilibreze, în joacă, sau din fugă, și să cadă în șanțul destul de adânc, riscând traume serioase.
Nu și din punctul de vedere al directorului instituției, căruia, așa cum veți vedea mai jos, coșul rupt i se pare... de patru kilograme!
# Bună ziua. Ne puteți da câteva lămuriri cu privire la situația imobilului pe care îl admninistrați? Ce se întâmplă cu coșul acela, care atârnă?
Directorul Marin Nârcu: S-au rezolvat, deja sunt acolo oamenii... A fost de la vânt, s-a înclinat așa, coșul, era un coș de vreo patru kilograme, era un vârf de coș, nu era...era  din tablă... da... (discuția s-a purtat vineri, după orele 11, adică la încheierea unei săptămâni de la începerea școlii, n.r.)
# L-am văzut și noi. Nu arăta deloc a patru kilograme, însă dacă l-ați cântărit dvs....
- Așa... da... s-a rezolvat...
# De asemenea, intrarea principală în instituția Dvs. se face printr-un șanț. Mi se pare că, la instituția Dvs., școala a început un pic cu stângul. Nu a fost niciodată pod acolo?
- Nu s-a întâmplat nimic. Se va turna asfalt, cei de la firmă au demontat podul ca să facă un pod nou. Intrarea se face, acum, pe poarta laterală, prin zona terenului de sport
# Bine, dar profesorii pe unde intră, prin iarba laterală, sau prin șanțul din față?
- Există poarta de acces, pe unde era podul, însă acum intrăm, toți, pe porțile mari...
***
O privire mai atentă ne-a dezvăluit faptul că nici celelalte coșuri nu se simt mai sănătoase decât cel decedat. Sigur, cărămizile care se pot desprinde și din acestea nu au mai mult de două kilograme bucata, deci, probabil, nu constituie, nici acestea, un pericol potențial pentru copiii care pot fi răniți sau, Doamne ferește, mai rău...
Măi, fraților, pe voi cine vă lasă să decideți, cu asemenea ușurință, cu privire la viața oamenilor pe care îi aveți în grijă? Cine v-a pus acolo? Ce partid autist și nemernic a decis, printr-un simulacru de concurs, că sunteți cei mai buni? Ce instituție v-a permis să începeți, pe 12 septembrie, în halul acesta, cursurile?!....
A.S.