Ministrul Transporturilor, Sorin Bușe: ”Autostrada Piteşti - Sibiu va fi gata în 2021”

Luni, 26 Septembrie 2016 12:37

# Minciună tehnocrată sau ”adevăr” de viitor politician? # Între timp, s-au împlinit 42 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. Construcția șoselei a durat, acum patru decenii, doar cinci ani!

După recenta relocare a unor capacități de producție în Maroc, Uzinele Dacia par să fie din ce în ce mai slab poziționate pe harta de interes a Grupului Renault. La Mioveni se vor produce numai modele de Duster, ceea ce spune destul de multe cu privire la unele planuri ale francezilor. Lipsa infrastructurii, care pe noi, pe români, ne-a îmbătrânit, pe francezi i-a făcut să schimbe calculele. Iată însă că, în momente de criză, răsare (e drept, la 1000 de ani odată) câte un Făt Frumos. Zilele acestea, este român și se numește Sorin Bușe.
”Autostrada Piteşti - Sibiu va fi gata în 2021, cu un an mai devreme decât termenul pre¬văzut în Master Plan. În 15 noiembrie cu¬rent vor fi terminate studiile de feza¬bilitate pentru trei loturi”, a declarat, săptămâna trecută, ministrul trans¬por¬turilor Sorin Buşe.
„Vrem să licităm lotul 1, 4 şi 5 pentru proiect tehnic şi acord de construcţie până la 30 noiembrie“, a spus Buşe.
El a adăugat că la loturile 2 şi 3, cele mai difi¬cile, se va finaliza în câteva zile traseul final, iar în aprilie 2017 va fi finalizat studiul de fezabilitate, licitaţia urmând să fie lansată în mai 2017.
Buşe a afirmat că, deşi Master Planul prevedea ca autostrada să fie finalizată în anul 2022, angajamentul CNADNR, compania naţională de autostrăzi, este să o termine în 2021, cu un an mai devreme.
Autostrada Piteşti - Sibiu este una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, inclusiv de către cea mai mare companie din România, Dacia, care este şi cel mai mare exportator la nivel naţional.

Între timp, s-au împlinit 42 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. Construcția ”perlei românești” a durat, acum patru decenii, doar cinci ani!

La 20 septembrie 1974, pe platoul Bâlea Lac, la cota 2042, a fost inaugurat Transfăgărăşanul, o grandioasă lucrare de infrastructură care a deschis o nouă legătură între Muntenia şi Transilvania.
Drumul naţional Transfăgărăşan traversează cel mai înalt lanţ muntos din ţara noastră, Munţii Făgăraş, de la barajul lacului de acumulare Vidraru până la şoseaua Sibiu-Făgăraş, pe parcursul a 90 de kilometri. Trecerea de pe versantul sudic pe cel nordic se realizează printr-un tunel lung de 887 de metri, situat între vârfurile Capra şi Paltinul, la altitudinea de 2042 metri. Construcţia a început în anul 1969. Armata a acţionat într-o primă etapă cu două detaşamente de genişti din Regimentul 1 Geniu „Alexandru Ioan Cuza”, din Râmnicu Vâlcea. Acestea, cu un efectiv de aproximativ 200 de militari fiecare, au atacat lucrarea din două părţi: de la nord la sud, de la şoseaua Sibiu-Făgăraş, pe valea Bâlei, către cabana Bâlea Cascadă şi de la sud la nord pe marginea lacului Vidraru şi valea Caprei.
Începând cu decembrie 1970, Regimentul 1 Geniu şi-a retras efectivele în partea de „Sud”, iar partea de „Nord” a fost preluată de Regimentul 52 Geniu din Alba Iulia.
La începutul anului 1973 s-a executat o a doua mare manevră de forţe, în partea de „Sud” a şantierului, astfel Regimentul 1 Geniu s-a retras pe valea pârâului Capra, iar pe conturul lacului Vidraru a fost constituită o nouă unitate de geniu sub comanda colonelului Gheorghe Buzatu.
Pe măsura creării fronturilor de lucru şi creşterii volumului de lucrări, unităţile de geniu au fost întărite şi cu militari din unităţi de alte arme, aceste efective schimbându-se din şase în şase luni, iar atunci când a fost nevoie de forţe sporite de geniu pentru realizarea anumitor obiective, periodic au fost trimise pe Transfăgărăşan subunităţi constituite, din aproape toate unităţile de geniu din ţară.

Au fost detonate 6 milioane de kilograme de explozibil, iar utilajele şi maşinile au parcurs mai bine de 18 milioane de kilometri.

Pentru realizarea acestei lucrări de excepţie, ce rivalizează cu marile drumuri din Alpi, s-au executat circa 4 milioane metri cubi de terasament, 290 de mii metri cubi de fundaţii, 598 de mii metri pătraţi de suprastructuri de macadam, 290 de mii metri cubi de zidărie, 830 de lucrări transversale, 27 de viaducte şi poduri deosebit de rezistente, s-au folosit peste 6 milioane de kilograme de explozibil, iar utilajele şi maşinile au consumat mai bine de 18 milioane de kilometri.
Trasfăgărăşanul se numără printre cele mai frumoase zece destinaţii de vacanţă din Europa, care pot fi vizitate de turişti la volanul propriei maşini, potrivit echipei The Telegraph Travel.
Jurnaliştii publicaţiei britanice The Telegraph au realizat un top 10 al celor mai frumoase destinaţii pentru vacanţe la volan din Europa, care includ trasee din Islanda până în România.
În acest clasament, Transfăgărăşanul se situează pe locul al nouălea. Jurnaliştii The Telegraph amintesc faptul că Jeremy Clarkson, fostul star al show-ului BBC "Top Gear", a spus despre Transfăgărăşan că este "cel mai bun drum pe care a condus vreodată".
Totodată, jurnaliştii de la The Telegraph spun că din orice perspectivă ai privi Transfăgărăşanul, acesta este "o incredibilă ispravă de inginerie", un drum ca o pistă împânzită cu tunele, viaducte şi poduri, "care cere o iscusinţă de a conduce şerpuit, ce depăşeşte limitele unei astfel de aventuri".
Andreea Stoica