Podul vechi și podul nou din Căteasca, două pietre de moară atârnate de gâtul reprezentanților CJ

Luni, 17 Octombrie 2016 21:58

# Dan Manu: ”Consiliul Județean are podul, Direcția Apelor are albia… Este dificil de colaborat…”

Podul nou din Căteasca, inaugurat cu surle și dosare penale, se pregătește, intens, de… reparații capitale. Dilema cea mare este că nimeni nu știe, cu certitudine, cine este abilitat să se apuce de lucrare, mai ales că procurorii anticorupție s-au apucat, de ea, demult. Podul, cel mai lung din județ, a fost construit de ”Zeus”-ul lui Grigore Dobre  pe vremea lui Constantin Nicolescu. Încă de atunci, omul de afaceri Corin Boian, unul dintre participanții la licitația organizată de CJ Argeș, a pus mâna pe stilou și i-a băgat, pe cei doi, în... cerneală. Pentru că licitația câștigată de prietenul Dobre a fost forțată până la extrem, oferindu-se, pe lângă cel mai mare preț, un termen de garanție de 50 de ani, termen de care, iată, se pare că a uitat toată lumea. Cert este că podul nou, cu viață scurtă șI cu termen de garanție lung, i-a adus fostului șef al CJ Argeș, în primă instanță, o condamnare la închisoare de 9 ani. Dosarul, după modelul podului vechi, s-a prăbușit la Curtea de Apel București, fiind trimis, la Pitești, spre competentă rejudecare.

Albia Argeșului – necesitate stringentă de amenajare. Doar că proiectul a căzut, nefiind pe placul Direcției Apelor, iar acum este în instanță

În urmă cu doi ani, o licitație cu sumă exorbitantă a tulburat, parțial, vederea constructorilor locali: o mie de miliarde de lei vechi – la licitație – pentru amenajarea hidrotehnică a râului, construirea de praguri de fund, gabioane, întărirea malurilor etc. Licitația se ține și este câștigată de o firmă din Argeș. După care dosarul nimerește într-un sertar cu mișcare lentă la Direcția Apelor și, după un an de hibernare, moare subit, în urmă cu câteva luni. Direcția Apelor anulează procedura, invocând motive de neconformitate. În momentul de față, dosarul este în instanță, firma care trebuia să execute lucrarea solicitând daune enorme, de câteva zeci de miliarde de lei vechi.
Sorin Ivașcu, directorul de investiții din cadrul CJ Argeș, invocă necesitatea consolidării noului pod: ”Este nevoie de lucrări complexe în albia râului, care a erodat partea de fundații a podului. Acolo, la Căteasca, este o zonă mâloasă. Un prag de fund însă, în zonă, nu rezolvă decât parțial problema. Este nevoie de amenajarea întregului râu, inclusiv în județul din aval”, a precizat oficialul. Adică, exact ce nu se face de către Direcția Apelor, care acum dă de mâncare la juriști, nu la hidrotehniști.
Sorin Ivașcu: ”Vom monitoriza permanent zona podului de la Căteasca și, dacă intervin evenimente neprevăzute, vom merge până într-acolo de a opri circulația pe acesta” a menționat directorul din cadrul CJ Argeș, fără să își dea, prea bine, seama, ce grozăvie spune. Să închizi un drum circulat de sute de ani, să conservi un pod în care, în urmă cu cinci ani, s-au băgat trei milioane de euro, e o nebunie, o enormitate. Să nu mai vorbim de stația de asfalt a CJ-ului de la Căteasca, de lângă pod, căreia i s-ar închide un debușeu comercial, că și așa merge prost…

Podul (vechi) de piatră, s-a dărâmat. A venit (doar) apa și l-a luat

Încă de la inaugurarea penală a podului nou, în 2011, s-a pus problema dărâmării celui vechi. Podul vechi tinde, și el, să cadă, ca și în cazul podului nou, împreună cu niște capete. Acesta ar fi trebuit dărâmat înainte de edificarea noii construcții, pentru că acum, conform ultimelor expertize comandate, riscă să cadă peste aceasta, ținând cont de faptul că este construit la numai 50 de metri în amonte, iar râul Argeș are o viteză de curgere, în zonă, destul de mare. CJ Argeș  a comandat o expertiză tehnică. Expertiza a constatat ceea ce se vedea și cu ochiul liber, și anume faptul că apa roade la baza piciorului de sprijin a podului nou, crescând riscul ca acesta să se slăbească și să pună în pericol întreaga construcție. Aceeași expertiză indică și faptul că, înainte de a construi un prag de fund care să stopeze eroziunea, trebuie dărâmat podul vechi, care, printr-o cădere necontrolată, poate avaria noua construcție. În fine, pragul de fund nu se va construi prea repede din motivele arătate mai sus, așa că s-a trecut la licitarea dărâmării podului vechi. ”Din motive tehnice” – îl cităm aici pe clasicul deja domn Ivașcu, nimeni nu s-a prezentat la licitația cu pricina. ”Motivele tehnice” însemnând, de fapt, un caiet de sarcini întocmit prost, că de bani au nevoie toate firmele de specialitate.
Dan Manu: ”Consiliul Județean are podul, Direcția Apelor are albia… Este dificil de colaborat…Fiecare cu atribuțiile sale. Să nu credeți, însă, că nu vrem să rezolvăm. Suntem, însă, instituții separate, fiecare cu regulile și cu legislația lui. Avem dialog permanent, sperăm ca foarte rapid să putem face, efectiv, ceva.”
Și uite-așa, cu luptă mare, în ultimii cinci ani, s-a reușit să nu se facă…nimic! De cinci ani se observă, se monitorizează, se manifestă îngrijorare. Banii s-au dat, acum se caută soluții, se ridică din sprâncene. Numai Argeșul, de-al dracu, se încăpățânează să facă, să curgă, să erodeze. Dar e un exemplu negativ, ce credeți?!
Sp.Voinescu