Noul director general al Muzeului Golești vânează deja fonduri europene pentru instituția sa

Luni, 24 Octombrie 2016 11:38

# Iustin Dejanu: ”Lucrăm într-un muzeu complex şi foarte greu de condus şi gestionat, pentru că patrimoniul este degradabil şi foarte expus.”

A terminat, în 1993, Institutul Politehnic Bucureşti.  A absolvit, ulterior, cursuri postuniversitare în specializarea de Muzeograf. A absolvit cursuri de Management de proiect, de expert în accesare de fonduri europene;
Urmează, în prezent, studii de Arte Vizuale - specializarea Artă Sacră şi un masterat în Istoria Artei şi Filosofia Culturii.
A finalizat, în 2014, cursurile doctorale la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, devenind doctor în horticultură, cu o lucrare privind istoria Podgoriei Ştefăneşti.
În ultimii10 ani a fost director de marketing şi apoi director al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti.
Înainte de a lucra la Muzeu, a lucrat 10 ani în presa scrisă, timp în care a publicat peste 1000 de articole, pe diverse domenii şi a realizat emisiuni de radio. A lucrat, de asemenea, în relaţia cu presa- ca purtător de cuvânt  al unui partid politic, dar și la Senat şi Camera Deputaţilor.
A fost singurul reprezentant al Muzeului Goleşti-membru în echipa care a implementat proiectul cu finanţare europeană de restaurare a Ansamblului Medieval al Goleştilor.
L-am găsit, pe noul director general al Muzeului Golești, într-un birou mic, la parterul clădirii administrative. Deși, în noua sa calitate, putea să ocupe, de drept, biroul mare, de la etaj, birou ce a aparținut, până nu demult, Filofteiei Pally. ”Mă simt bine aici. În plus, ajung mai repede în zona expozițională”, a fost răspunsul, plin de pragmatism, al lui Iustin Dejanu. Semn că nu pentru birou a candidat la funcția de director general. Muzeul arată bine, climatul este unul de muncă, de creație. Recent încheiatul proiect de restaurare, finanțat cu bani europeni, proiect în valoare de peste 100 de miliarde de lei vechi, a fost ca o gură de oxigen pentru enormul ansamblu muzeal de la Golești, unde istoria se întinde pe secole, ca timp, dar și pe multe hectare, ca suprafață.
Iustin Dejanu: ”Da, proiectul de restaurare a Ansamblului Medieval al Goleştilor înseamnă foarte mult. Cred că acesta este cel mai bun lucru pe care l-am realizat, până  acum, la Goleşti. Consider că acest proiect a fost de o importanță esenţială şi, practic, a salvat un monument de o importantă excepţională, precum Conacul Goleştilor. Am tratat, cu toții, cu maximă seriozitate proiectul, din prima zi și până la finalizarea lucrărilor. Rezultatul se vede, este spectaculos, este salvator.”

Viitorul vine, și el, cu proiecte noi

Iustin Dejanu: ”Am tratat cu maximă seriozitate și concursul de proiecte la care am participat. Consider că proiectul pe care l-am prezentat nu îmi aparţine doar mie, ci întregului colectiv de specialiști de la Goleşti. Toţi colegii mei – cercetători, muzeografi, conservatori sau restauratori au fost consultaţi şi fiecare dintre ei a contribuit cu ceva la acest proiect.
I-am întrebat pe cei mai mulţi dintre colegii mei  dacă  vor  să  participe  la  concurs.  Mi-au spus că nu şi că vor să mă susţină pe mine. Atunci, i-am rugat să contribuie la proiectul de management cu ideile lor, cu ceea ce cred ei că trebuie făcut la Muzeu. Pentru că, în felul acesta, trebuie să fim  în echipă  şi  să ne asumăm împreună un proiect.”

Muzeul Golești, o Românie într-un sat!

La Golești, unicatele sunt la ele acasă. Singura baie turcească din România, singura construcție laică medievală din țară, prima școală superioară din mediul rural din Țara Românească - și se poate continua, astfel, mult timp. Zeci de gospodării, din toată țara, au fost aduse aici și reclădite exact; vizitatorii pot întâlni locuințe țărănești tradiționale, Primăria veche din Hârsești și multe alte zeci de minuni. Fiecare casă are o istorie, fiecare interior are ceva unic. Toate acestea vin, însă, cu greutățile ridicate de întreținere, de conservare. Finanțarea, mai exact spus subfinanțarea, este ceva caracteristic tuturor instituțiilor de cultură. Pentru că trăim într-o țară săracă, unde nu sunt bani nici pentru muzee, dar nici pentru spitale sau școli. Și totuși, capodoperele de aici trebuiesc iubite, îngrijite și conservate perfect.
Iustin Dejanu: ”Cred că principala responsabilitate pe care o avem cu toţii este privitoare la patrimoniu; avem un muzeu foarte valoros şi foarte bogat.  În acelaşi timp, lucrăm într-un muzeu complex şi foarte greu de condus şi gestionat, pentru că patrimoniul este  extrem degradabil şi foarte expus. Avem un muzeu întins pe 14 hectare, cu peste 1,7 hectare de interioare... fiecare gospodărie din muzeul în aer liber- muzeul satului reprezintă  o  expoziţie  în sine. Toate aceste obiecte de patrimoniu trebuie permanent întreţinute - activitatea de conservare-restaure trebuie să fie extrem de intensă şi eficientă.
Pe de altă parte, programele ştiinţifice şi de valorificare ştiinţifică trebuie  să continue cel puţin la aceiaşi parametri de până acum.
De asemenea, trebuie să continue programele de valorificare expoziţională şi de valorificare patrimonială prin activităţi de agrement.
Mai cred că marea majoritate a proiectelor noastre de dezvoltare trebuie finanţate,  în principal, prin fonduri europene.”
S.V.