# Toți procurorii din România, inclusiv din PICCJ, DNA și DIICOT, au votat suspendarea activității # Curtea de Apel Pitești suspendă soluționarea cauzelor
Scandalul privind creșterea vârstei de pensionare în magistratură ia amploare. Procurorii din toată țara, în unanimitate, au votat pentru suspendarea activității cu excepția cauzelor urgente (măsuri preventive, mandate europene de arestare, cereri de extrădare, ordine de protecție etc.). Unanimitatea anunțată de CSM spre sfârșitul săptămânii trecute, este una la nivel național: începând cu PICCJ, continuînd cu DNA și DIICOT și mergând până la nivelul de parchete de pe lângă judecatorii.
Iată o parte din comunicatul CSM
”Colectivele de procurori, în unanimitate, au decis adoptarea următoarelor formele de protest:
a. Suspendarea activității, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare;
b. Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;
c. Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.
Curtea de Apel Pitești suspendă soluționarea cauzelor
”Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Piteşti aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Piteşti, întrunită în data de 26 august 2025, ca urmare a Hotărârii nr.1885 din 21.08.2025 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, având pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei, a decis, cu unanimitatea voturilor judecătorilor prezenţi, prin Hotărârea nr. 3 din data de 26.08.2025, adoptarea următoarelor măsuri:
1. Solicitarea fermă a retragerii de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
2. Solicitarea fermă reprezentanţilor puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă.
3. Începând cu data de 27.08.2025 şi până la retragerea proiectului de lege, suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), luare măsură declarare indezirabil, custodia publică (prelungire şi plângere), suspendarea executării actelor administrative.
4. Judecătorii îşi vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale şi regulamentare (cu excepţia judecării cauzelor, în afara cazurilor menţionate în art. 3).
Pentru a fi adoptate aceste măsuri, au fost avute în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– lipsa de previzibilitate şi stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a aşanumitelor „reforme”, cu consecinţe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraţilor, conducând la plecări masive din sistem şi la o creştere a dezinteresului faţă de profesie din partea absolvenţilor de drept sau a tinerilor profesionişti – realităţi de natură să producă disfuncţii în organizarea activităţii instanţelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea, anuală, a dezbaterilor privind statutului judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile creşterii volumului de activitate al instanţelor şi al unui grad de încărcătura al judecătorilor mult peste media europeană,
– punerea şi repunerea în discuţie, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanţială a Legilor Justiţiei (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiţiei (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin adoptarea Legii nr.282/2023 (după ce Curtea Constituţională, prin Decizia nr.467/2.08.2023, a declarat neconstituţională soluţia legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent) şi, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor în 2024, respectiv prin prezentarea şi punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025
– încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenţei
– impunerea proiectului de lege în lipsa oricărei consultări, pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraţilor, format sau alimentat de declaraţii politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare
– omisiunea” de a se menţiona, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraţilor, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care doar 5.600 sunt magistraţi, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%,
– avertismentul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinaţie inacceptabilă de atacuri politice şi mediatice la adresa magistraţilor, modificări legislative ale statutului magistraţilor fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut şi, implicit, un pericol real pentru statul de drept.
Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.”
