Noua Lege a salarizării unitare stârnește îngrijorări majore în rândul experților financiari, după ce negocierile din spatele ușilor închise au dus la o creștere substanțială a costurilor preconizate. Plafonul de cheltuieli suplimentare acceptat pentru reforma salarizării bugetarilor a urcat de la aproximativ 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei. Vorbim deci de o majorare de 4 miliarde de lei, fapt care pune o presiune uriașă pe bugetul de stat, în condițiile în care autoritățile nu au explicat clar de unde vor fi luați acești bani.
”De unde vin acești bani suplimentari, în condițiile în care ținta de deficit este una foarte clară?”
”Negocierile pe marginea noii Legi a salarizării au produs, discret, o mutare de proporții: plafonul de cheltuieli suplimentare acceptat pentru reforma salarizării bugetarilor a urcat de la aproximativ 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei.
Altfel spus, discuția publică a trecut de la un impact deja greu de digerat în 2027, la unul cu 4 miliarde de lei mai mare, fără ca undeva în spațiul public să fi apărut un răspuns clar la întrebarea esențială: de unde vin acești bani suplimentari, în condițiile în care ținta de deficit este una foarte clară?”, a transmis pe social-media consultantul financiar Adrian Negrescu.
Situația devine cu atât mai delicată cu cât România se află deja sub o strictă supraveghere financiară din partea Uniunii Europene. Țara noastră este angajată într-o procedură de deficit excesiv și trebuie să respecte un plan fiscal de ajustare pe șapte ani. După un 2025 încheiat cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB – cel mai ridicat din Uniunea Europeană – România are ca țintă pentru anul 2026 reducerea acestuia la 6,2% din PIB. Orice abatere de la acest drum convenit cu partenerii europeni poate pune sub semnul întrebării credibilitatea fiscală a țării și riscă să retrogradeze România în categoria investițională „junk” (nerecomandată investițiilor).
Tot Negrescu vorbește despre cheltuielile totale cu personalul din sectorul public care au depășit deja pragul de 166 de miliarde de lei anual, chiar și înainte de calcularea impactului noii legi. Datele din anii anteriori arată că România ocupă primul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea cheltuielilor salariale bugetare în totalul veniturilor încasate de stat. Adăugarea altor 12 miliarde de lei peste acest nivel existent, fără o sursă explicită de finanțare, transformă promisiunile politice într-un pericol fiscal amânat pentru viitor.
