Biroul Electoral Central a respins candidatura la prezidențiale a suveranistului Călin Georgescu. Motivarea deciziei BEC este următoarea:
„La data de 7:03:2025, a fost depusă la BEC candidatura domnului Georgescu Călin la funcţia de preşedinte al României, candidat independent.
Faţă de dispoziţiile art.16, alin. 3 şi ale art. 37 din Constituţia României, de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia contenciosului electoral prezidenţial, de prevederile art.4, art. 27-30 din legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, ale hotărârii AEP nr 1/2025, (…) se constată următoarele:
Analizând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia contenciosului electoral prezidenţial (a se vedea hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024) BEC ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuţiilor exclusive de „a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”, respectiv de a-şi stabili competenţa, instanţa de contencios constituţional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României trebuie să îndeplinească condiţiile „care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţie de Preşedinte al României”, şi anume să respecte Constituţia şi să apere democraţia, condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale.
BEC constată că „deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.
Subsecvent reţinerii acestor premise esenţiale, BEC este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile CCR fac parte din ordinea constituţională şi sunt general obligatorii. Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Preşedintelui României, BEC este obligat să respecte şi să valorifice, să dea eficienţă statuărilor cu forţă juridică constituţionale ale instanţei de contencios constituţional, aşadar inclusiv celor pronunţate în exercitarea de către aceasta a atribuţiilor circumscrise obligaţiei sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.
(…) Relevant pentru BEC este faptul că hotărârea CCR analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept”, a transmis BEC.
