Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat un nou proiect de lege care rescrie din temelii regulile privind înființarea, funcționarea și dizolvarea formațiunilor politice. Deși inițiativa include măsuri utile pentru transparență și organizare internă, specialiștii trag un semnal de alarmă: textul introduce modificări periculoase care ar putea oferi partidelor aflate la putere pârghii directe de control asupra opoziției și competitorilor politici.
De la Tribunal, direct în mâna funcționarilor AEP
Cea mai radicală schimbare propusă este mutarea deciziei de înregistrare și desființare a partidelor, de la Tribunalul București, la AEP. Potrivit proiectului, hotărârile vor fi luate de completuri formate din angajați ai instituției, iar contestațiile ar urma să ajungă la Curtea de Apel abia ulterior.
Organizația Expert Forum avertizează că dreptul de asociere politică trebuie să fie protejat direct de un judecător independent, nu de o autoritate administrativă al cărei nivel de conducere este numit politic. Practic, noua formulare le permite partidelor aflate la guvernare să influențeze indirect cine are dreptul să existe pe scena politică.
Baraje mai mari pentru competitorii noi: pragul, de la 3 la 100 de membri
Inițiativa îngreunează substanțial accesul noilor formațiuni pe piața politică, crescând numărul minim de membri fondatori de la 3 la 100, fără o justificare oficială pentru alegerea acestei cifre.
Deși România înregistrează în prezent peste 270 de partide, dintre care multe sunt inactive sau imposibil de contactat – o problemă administrativă reală – experții subliniază că soluția firească este verificarea activității celor existente, nu blocarea accesului noilor competitori.
Dizolvarea partidelor, transformată în sancțiune administrativă
Proiectul AEP tratează dizolvarea unei formațiuni politice similar cu închiderea unui SRL care nu a depus bilanțul. AEP ar urma să poată desființa un partid pentru:
• Inactivitate sau lipsa situațiilor financiare;
• Neactualizarea sediului sau a conducerii;
• Neparticiparea la două scrutinuri succesive.
Documentul lasă însă loc de interpretări abuzive din cauza formulărilor neclare. De pildă, nu se specifică ce tip de alegeri trebuie ratate – existând riscul absurd ca un partid regional sau local să fie sancționat pentru că nu prezintă un candidat la alegerile prezidențiale.
Protecție excesivă pentru sigle și amenzi uriașe
Utilizarea denumirii sau a siglei unui partid fără acordul acestuia devine interzisă, cu doar câteva excepții pentru presă, educație și informare publică. Formulările rămân însă suficient de ambigue încât să provoace litigii și să descurajeze critica politică, în special pe rețelele sociale.
În plus, proiectul introduce amenzi drastice, cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei, fără o diferențiere clară între abaterile minore și neregulile grave. Deși textul conține și prevederi favorabile procesului electoral, riscul de ingerință politică în democratizarea accesului la vot rămâne principala îngrijorare ridicată de societatea civilă.
