# Proces pierdut cu Muzeul Județean Argeș și Direcția pentru Cultură, în cazul unor monede descoperite și predate
# Cuvinte grele în instanță: ”Braconaj arheologic!”
Ce faci, dacă ai un detector de metale, și găsești obiecte vechi, cu posibilă valoare arheologică, documentară, etnografică artistică ș.a.? Le predai oficialităților, care, în unele cazuri, cercetează amănunțit zona. Ce spune legea despre bunurile descoperite? Că, dacă sunt de valoare, vor fi expertizate și găsitorul va primi o recompensă, stabilită procentual din acea valoare estimată a bunurilor. Ei bine, nu-i chiar așa. Ba, mai rău, poate fi chiar invers! În cazul de față, o argeșeancă a scos la lumină, în zone din nordul județului, numeroase obiecte – 44 piese metalice diverse, printre care și monede dacice.
Le-a predat, pe bază de procese-verbale (prin 2022-2023) Direcției pentru Cultură Argeș care, la rându-i, le-a predat Muzeului Județean Argeș. Apoi nu s-a mai întâmplat nimic timp de vreo doi ani. Argeșeanca a somat cele două instituții să evalueze bunurile. Nimic. Ajungându-se la proces, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor în solidar la desemnarea unui expert autorizat în vederea expertizării bunurilor predate conform celor două procese verbale, precum şi obligarea Direcției Județene pentru emiterea deciziei de clasare a acestor bunuri culturale predate și stabilirea contravalorii recompensei datorate, conform art. 49 alin. 4, 5 și 6 din legea 182/2000. Reclamanta deținea autorizație pentru detectorul de metale.
Reprezentanții Muzeului s-au apărat, arătând că, având în vedere numărul foarte mare de piese descoperite cu detectorul de metale, 2448 piese într-o perioadă de 7 ani, Muzeul nu poate asigura securitatea, conservarea şi mai ales evaluarea acestora prin intermediul unor experţi acreditaţi de Ministerul Culturii, cu atât mai mult cu cât, nu deţine o astfel de funcţie în organigramă.
Mai mult, ”În ce priveşte fondul cererii de chemare în judecată, prin Instrucţiunea numărul 2/08.04.2016, privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, se menţionează că folosirea oricăror mijloace de detecţie pentru evidenţierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată în zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare şi constituie braconaj arheologic.” Mai mult decât atât, ”La art.12 se menţionează că descoperirea de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniu arheologic efectuată în mod repetat, poate fi considerată ca element care probează intenţia, iar folosirea detectorului de metale, la descoperirea intenţionată de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniu arheologic, constituie circumstanţă agravantă.”
În final, instanța a respins acțiunea celei care descoperise obiectele. Păgubita s-a adresat instanței superioare, atacând, astfel, decizia de fond. Speța este însă una interesantă. Pe de o parte, o lege spune că ești premiat dacă găsești bunuri valoroase. Pe de altă parte, iată, nu primești nimic pe ele, ba mai poți fi acuzat și de braconaj arheologic. Soluția finală a instanței poate duce spre soluții deloc normale, cum ar fi încercarea de vânzare a bunurilor găsite, în detrimentul îmbogățirii patrimoniului local. Aviz parlamentarilor de Argeș, care, consultând specialiștii în domeniu, poate că vor îmbunătăți legislația.
