Peripețiile prin care trec firmele romilor din Costești, în încercarea lor de a pune mâna pe banii primăriilor din sudul județului, sunt deja binecunoscute. Săptămânalul Atitudine în Argeș a relatat, pe larg, cu privire la circuitul de manual prin care creanțele pe care aceștia pretind că le au, după ce sunt șterse definitiv prin decizii ale instanțelor, sunt cesionate altor firme, prietene, chiar rude. Și, imediat, circuitul se reia, cu aceeași intensitate. Și, probabil, cu aceiași sfătuitori, parte a unui grup destul de bine organizat.
Ei bine, primăriile au observat aceleași aspecte, drept pentru care, recent, cea de la Băbana a înaintat mai multe plângeri, atât către CSM – care critică decizii ale magistraților ce stăpânesc, uneori, prea puțin legea, dar și către DIICOT. Iată ce conține ultima dintre acestea:
”Subscrisa, Primăria Comunei Băbana, cu sediul în Comuna Băbana, str. Principală, nr. 10, jud. Argeș… vă solicităm să efectuați cercetări în ceea ce privește organizarea unui grup infracțional, înșelăciune, fraudă, încălcarea legii în mod repetat în scopul de a încasa venituri necuvenite, cu privire la reprezentanții firmelor și cei care au fost implicați în săvârșirea infracțiunilor ce vor fi stabilite și încadrate în textele de lege corespunzătoare.”
Oficialii Primăriei Băbana mai arată, în plângerea depusă, că firma cu care au intrat, inițial, în contact, nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale; în consecință, aceasta nici nu a fost plătită. S.C. VENUS HORDRUNG S.R.L. a acționat Primăria în judecată, cerând insolvența acesteia. Acțiunea a fost respinsă, atât de Tribunalul Comercial Argeș cât și de Curtea de Apel Pitești, sentința rămânând definitivă la data de 16 decembrie 2014.
La numai două zile, reprezentanții S.C. VENUS HOLDRUNG S.R.L. cesionează creanța unei alte firme, prietene, S.C. ARGECOM METAL PROIECT S.R.L. Proaspăta deținătoare a creanțeia dat fuga la un executor, care, culmea! – reușește să o investească, la Judecătoria Pitești, cu formulă executorie. Aberație – susțin specialiștii, pentru că era vorba, la bază, de un contract de prestări servicii. Reprezentanții Primăriei susțin că mecanismul pus la punct de romii din Costești – care își cesionează creanțele de la o firmă la alta – se regăsește și la alte primării, toate aceste ”manopere” convergând către familia Stănescu, adică familia regelui romilor.
”Învederăm că acest mecanism de contract cesiune, blocare conturi, este folosit în mai multe dosare aflate pe rolul Judecătoriei Pitești, între firme provenind din aceeași familie din Costești, familia Stănescu. Mai mult, se pare că există cereri de investire a unor contracte de cesiune, care au fost depuse și de mai multe ori, pentru că au fost respinse, ca, până la urmă, să se găsească cineva… care să admită investirea cu formulă executorie.”
ANAF ar trebui să cerceteze ”afacerile” firmelor fantomă din Costești
Necesitatea unui control din partea fiscului devine stringentă. Pentru a verifica dacă operațiunile de cesionare a creanțelor sunt înregistrate în contabilitate; dacă firmele cesionare plătesc impozit pe profit și TVA; dacă executorii judecătorești au fost plătiți de către firme, și din ce bani; dacă firmele care au pierdut procesele au achitat cheltuielile de judecată și alte impozite și amenzi. Nu cumva Costeștiul a devenit un fel de Cipru, un paradis fiscal unde facturile sunt niște simple hârtii, folositoare mai mult pentru veceul din fundul curții? Alo, are cineva facturi de Costești? Cât costă?…
Rămâne, acum, de văzut ce măsuri va întreprinde DI.I.C.O.T.-ul. Poate și ANAF-ul. Vom reveni. A.S.
