Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan se află într-un carusel periculos în acest an. Nu știe de unde să mai taie pentru a rezolva deficitul bugetar, și suntem abia la începutul lui 2026. Presiunile pe anumite categorii profesionale sunt mari, și anticipăm că anumite sectoare ale economiei nu vor traversa cea mai bună perioadă a lor. Românii înțeleg contextul și nu prea, greaua moștenire a guvernelor trecute apasă trist pe umerii țării, în plus, nu ne ajută nici contextul geopolitic. Avem întrebări, vrem răspunsuri, așa că, de data aceasta, am stat de vorbă cu tânărul deputat PSD, Cătălin Mândroc. Este la primul mandat în Parlamentul României și face parte din comisia de apărare și siguranță națională, și din comisia de industrie și servicii. Domenii de mare interes azi, unde provocările sunt multiple din cauza contextului economic în care se află România.
”Această „tăiere în linie dreaptă” poate afecta servicii publice esențiale”
Un scurt interviu despre probleme de actualitate, menit să clarifice teme de interes pentru cetățeni, din perspectiva unui parlamentar social-democrat.
# Faceți parte din comisia de apărare, ce părere aveți despre noua lege a stagiului militar opțional?
– Trebuie susținută consolidarea capacității de apărare a României, dar, în același timp, să apărăm drepturile tinerilor. Stagiul militar opțional trebuie să rămână o alegere bine reglementată, bine plătită, nu o formă mascată de obligativitate. Acest stagiu trebuie să ofere beneficii reale, recunoaștere profesională și șanse de angajare, nu putem cere implicare fără să oferim perspective. România trebuie să fie pregătită, dar nu prin presiune asupra tinerilor. Voluntariatul sprijinit de stat este soluția corectă.
# Cum comentati intenția Guvernului de a majora vârsta de pensionare pentru angajații din armată, MAI, penitenciare și ordine publică?
– Intenția Guvernului pornește dintr-o logică bugetară și demografică reală: presiune crescută pe sistemul de pensii și un deficit tot mai mare de personal calificat. Problema apare însă atunci când o astfel de măsură este aplicată uniform, fără a ține cont de specificul acestor profesii, uzura fizică și psihică, riscurile ridicate și stresul permanent.
Fără compensații reale (salarii adecvate, beneficii medicale solide și soluții de reconversie profesională) există riscul demotivării personalului și al afectării capacității operaționale a instituțiilor de forță.
# Vom avea un an 2026 plin cu măsuri de austeritate și reforme. Cum credeți că vor fi afectate industria și serviciile?
– Industria va fi, probabil, afectată prin reducerea investițiilor publice, creșterea taxării indirecte și costuri mai mari cu energia și forța de muncă. Companiile mari vor reuși să se adapteze mai ușor, însă IMM-urile vor resimți presiuni serioase și riscă să fie cele mai vulnerabile.
În sectorul serviciilor, efectele se vor vedea în special prin scăderea consumului: oamenii vor cheltui mai prudent, ceea ce va afecta HoReCa, retailul non-esențial și serviciile recreative. Din păcate, 2026 se anunță un an dificil pentru economie.
# Aș dori să îmi spuneți o masură pe care a luat-o premierul Bolojan și care vi se pare nepotrivită.
– Un exemplu discutabil este abordarea rigidă a reducerilor de cheltuieli, aplicate uneori uniform, fără suficientă consultare la nivel local sau social. Această „tăiere în linie dreaptă” poate afecta servicii publice esențiale sau categorii vulnerabile, care ar fi avut nevoie de o analiză mai nuanțată, nu doar de criterii strict contabile.
# Cum va arăta România la finele lui 2026?
– România va fi, cel mai probabil, mai disciplinată fiscal, dar și mai obosită social. Vom avea instituții ceva mai ordonate, însă o populație mai prudentă, mai sceptică și mult mai atentă la cheltuieli.
Inegalitățile vor rămâne vizibile, iar migrația forței de muncă nu va fi stopată complet. Totuși, dacă reformele sunt duse până la capăt și nu abandonate politic, România ar putea intra în 2027 cu o bază mai stabilă pentru creștere și dezvoltare.
